E 621 (glutamat)
Fabricat din melasă (care este obţinuta din zahăr) prin fermentaţie, glutamatul
monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate fi întâlnit sub
denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate, natrium glutaminat, E 621
(conform regulamentelor europene).
Glutamatul se foloseşte cel mai mult
în alimentele fabricate artificial şi în semipreparate gen supe concentrate,
sosuri, condimente, mezeluri, îngheţată, budinci, etc. Rolul lui este de a da
impresia creierului că acel aliment este foarte gustos (o păcăleală). Dar asta
nu este totul...
Glutamatul este interzis în Australia, însă este
tolerat în Statele Unite. Majoritatea persoanelor sunt sensibile la glutamat
invocând simptome ca greaţă, dureri de cap, ameţeli, palpitaţii, slăbiciune şi
oboseală. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea generică de "simptomul
mâncării chinezeşti".
Glutamatul se întâlneşte şi în alimente naturale.
Cele mai mari concentraţii de glutamat se găsesc în drojdie, ciuperci, roşii,
brânzeturi şi extracte vegetale. De aceea, unele semipreparate pot conţine
valori periculos de mari de glutamat fără a fi "aditivate" cu E 621. Dacă un
produs alimentar are ca ingrediente "proteină vegetală hidrolizată" (care
conţine până la 30% glutamat), "proteină din plante hidrolizată", "arome
naturale", "aromatizanţi", sau "extract Kombu" atunci glutamatul este prezent în
acel aliment în cantităţi suficient de mari pentru a ne atrage atenţia.
Glutamatul este un drog
Glutamatul monosodic
(E 621) este un drog şi un neurotrans- miţător. El este întâlnit în mod natural
în corpul uman şi este responsabil, alături de alţi nerotransmiţători (ca acidul
aspartic), de funcţionarea corectă a sistemului nervos. De aceea, pentru o
funcţionare corectă a creierului şi a organelor interne, este absolut necesar să
existe un nivel echilibrat al concentratiei acestora în corp.
Toate
organele interne din corpul nostru conţin receptori ai glutamatului, adică
reacţionează specific la prezenţa glutamatului. Suprastimularea acestor
receptori (în creier sau în alte organe) duce la numeroase dezechilibre interne
şi la probleme de sănătate care copiaza simptomele altor boli (fibromialgie sau
aritmie cardiacă, de exemplu), dar continuă să fie greşit diagnosticate de
medici (uneori chiar mai mulţi ani) care prescriu adesea medicamente scumpe şi
cu o mulţime de efecte secundare periculoase. Nefericitul "gurmand" va constata
că are o viaţă mizeră şi că sănătatea lui dă semne de deteriorare galopante.
Glutamatul "arde" neuronii
Folosirea sa pe scară largă în
industria alimentară a aprins mari discuţii în rândul medicilor pentru că
glutamatul suprastimulează activitatea celulei nervoase (neuronul). Glutamatul
nu este nici necesar şi nici lipsit de pericole. Glutamatul păcăleşte creierul
şi te face să crezi că mancarea are un gust excelent, iar producătorii folosesc
astfel ingrediente de proastă calitate în componenţa produsului care, deşi este
mediocru (calitativ), va avea astfel un gust "de vârf". Pe seama sănătăţii
consumatorului se obţin profituri uriaşe folosindu-se ingrediente de proastă
calitate cu o valoare nutritivă aproape nulă.
Intoleranţa la glutamat nu
este o reacţie alergică ci răspunsul disperat al organismului uman la
suprastimularea cauzată de acest drog. Chiar dacă există unele categorii de
persoane care nu suferă de reacţii explozive consumând glutamat, expunerea pe
termen lung la acest drog distruge neuronii.
Multe alimente, ca soia şi
roşiile, conţin nivele ridicate de glutamat natural. Forma artificială
(glutamatul monosodic) este o substanţă chimică pură care se foloseşte în
cantităţi uriaşe în foarte multe restaurante şi magazine "fast-food". Unele
dintre acestea afişează "fără MSG adăugat", dar ingredientele folosite pentru
prepararea diverselor produse pot conţine glutamat.
Surse ascunse
Deşi glutamatul monosodic (E 621) este afişat pe produs (aşa cer
regulamentele), mulţi producători de alimente sunt conştienţi de faptul că la
ora actuală oamenii privesc cu suspiciune un produs care conţine glutamat
monosodic (E 621) şi caută să folosească alte căi legale pentru a introduce
această substanţă în produsele lor. Cel mai des întâlnit ingredient care conţine
glutamat monosodic "la greu" este carrageenan. Conform legilor în vigoare, nu
este obligatorie afişarea pe produs a conţinutului de glutamat din carrageenan.
Iată mai jos o listă cu surse ascunse de glutamat. Elementele listei
sunt în ordinea descrescătoare a cantităţii de glutamat conţinute.
Cele mai bogate surse de glutamat sunt:
1. drojdie
autolizată
2. caseinat de calciu
3. gelatină
4. proteine hidrolizate
5. caseinat de sodiu
6. extract de drojdie
Alte surse de
glutamat:
7. proteine texturate
8. carrageenan
9. gumă vegetală
10. condimente
11. arome
12. arome naturale
13. aromă de carne
de pui
14. aromă de carne de vită
15. aromă de carne de porc
16.
aromă de fum
17. bulion
18. concentrat de roşii
19. supă de carne
20. malţ din orz
21. extract de malţ
22. aromă de malţ
23.
proteine din lapte
24. izolat proteic din lapte
25. concentrat proteic
din lapte
26. proteine din soia
27. izolat proteic din soia
28.
concentrat proteic din soia
29. sos de soia
30. extract de soia
Deşi lista este lungă, nu poate fi completă pentru că producătorii
găsesc întotdeauna noi denumiri în spatele cărora se ascund. Este de asemenea
important de menţionat că glutamatul monosodic se poate găsi în vaccinuri (chiar
şi cele anti-gripale), perfuzii intravenoase (cu maltodextrină) şi în suplimente
cu vitamine. Glutamatul monosodic este folosit în toate suplimentele vitaminice
sau minerale încapsulate sub formă gelatinoasă.
Glutamatul duce la
pierderi de memorie
Dr. Russell Blaylock explică în cartea sa
"Excitotoxinele, gustul care ucide" de ce glutamatul şi aspartamul sunt
periculoase. Excito-toxinele sunt substante chimice care supra-stimulează
celulele nervoase, "arzându-le". Simptomul cel mai des întâlnit în acest caz
este pierderea temporară a memoriei. Substanţele cele mai periculoase sunt
aspartamul (Equal / Nutrasweet) care conţine acidul aspartic şi fenilalanina,
glutamatul monosodic care are 30 de denumiri alternative şi se foloseşte în
cantităţi uriaşe în majoritatea produselor alimentare prelucrate. "Cu cât are un
gust mai bun, cu atât conţine mai mult glutamat" spunea cineva.
Câteva
dintre simptomele comune întâlnite atât la aspartam cât şi la glutamat:
Cardiace:
1. Aritmie
2. Fibrilaţie arterială
3.
Tahicardie (palpitaţii)
4. Încetinirea inimii
5. Angină pectorală
6.
Creşterea tensiunii
7. Scăderea tensiunii
Gastrointestinale:
1. Diaree
2. Greaţă / vomă
3. Crampe stomacale
4. Colon
iritat
5. Hemoroizi
6. Sângerări rectale
Musculare:
1.
Înţepături
2. Dureri simultane
3. Slăbire
Respiratorii:
1. Astm
2. Respiraţie insuficientă
3. Dureri în piept
4.
Iritarea nasului
Uro-genitale:
1. Dureri de prostată
2.
Dureri vaginale
3. Urinare frecventă
4. Urinare nocturnă |
Neurologice:
1. Depresie
2. Modificări de
comportament
3. Reacţii de furie
4. Migrene
5. Ameţeală
6.
Dezechilibru
7. Dezorientare
8. Confuzie mentală
9. Anxietate
10. Atacuri de panică
11. Hiperactivitate
12. Probleme de
comportament
13. Atenţie deficitară
14. Letargie
15. Somnolenţă
16. Insomnie
17. Paralizie
18. Sciatică
19. Vorbire
inconsistentă
20. Frisoane
21. Pirderi de memorie
Vizuale:
1. Vedere înceţoşată
2. Focalizare greoaie
3. Presiune în jurul
ochilor
Piele:
1. Crăpături
2. Mâncărimi
3. Leziuni
bucale
4. Paralizie parţială
5. Uscarea gurii
6. Înţepenirea feţei
7. Înţepenirea limbii
8. Cearcăne sub ochi |
Atenţie: consumul de glutamat asociat
cu aspartam amplifică de câteva ori problemele de mai sus, la fel ca atunci când
se consumă băuturi alcoolice amestecat.
Dacă aţi experimentat simptome
ca fibromialgie, sindromul oboselii cronice, probleme de comportament,
hiperactivitate, pierderea temporară a memoriei, migrene atunci este cazul să
renunţaţi la glutamat şi aspartam. Medicii adesea sunt induşi în eroare de toate
aceste simptome şi prescriu un tratament necorespunzător (dar puternic şi scump)
care face mai mult rău decât bine pentru că foarte multe produse farmaceutice
conţin glutamat şi aspartam. (sursa http://aim.active.ws) |